12 noiembrie 2009

Ganduri de seara..

As vrea sa scriu ceva, dar nu stiu ce. Parca nu mai exista un inceput si nici un sfarsit. Uneori simt ca am trait o vesnicie, si alteori simt ca nu o sa am timp sa fac tot ce imi doresc intr-un timp atat de scurt, precum lungimea unei vieti.
Intre timp mi-am dat seama ca exista un destin, dar acest destin nu traseaza decat o misiune pe care o ai de indeplinit. Restul depinde de tine. Nu exista nimic scris, cred ca exista doar anumite lucruri si oameni care te pot ajuta sa te intersectezi din ce in ce mai mult cu drumul tau. Defapt, doar oameni...fiindca ei determina restul lucrurilor. Dar aceste lucruri care se intampla si oameni care apar, trebuie sa le descoperi, trebuie sa iti dai seama cand rolul cuiva a inceput si cand a luat sfarsit si sa nu incerci sa te prinzi inutil de ceva ce si-a terminat rolul in viata ta si te-a invatat ceea ce era de invatat. Tocmai de asta trebuie sa inveti sa inveti. Trebuie sa inveti sa indentifici ceea ce ai invatat, ca sa poti sa fi recunoscator si sa pleci mai departe in calatoria ta. Desi sunt unele lucruri care nu termina sa te invete ceva, precum si oameni la fel. Si atunci cand descoperi astfel de oameni este bine sa fii constient de asta si sa ii pastrezi langa tine pt totdeauna. Oricum in teoria mea, asemenea oameni care se gasesc si intre care exista un schimb continuu de experiente si cunostiinta, raman adesea apropiati, chiar daca poate nu fizic.
Mi se pare de exemplu, ca fiecare om pe care il intalnim are sa ne invete ceva, are sa ne dea ceva. Si pana cand nu invatam acel ceva de la el, acel om se va tot perinda prin viata noastra, pana cand isi va indeplini misiunea. Si sunt oameni, cum am spus mai sus, care au tot timpul ceva sa ne dea, sau sa primeasca de la noi, iar acei oameni sunt cei pe care ii avem in jurul nostru sau care nu dispar practic niciodata din viata noastra. Nu cred ca persoanele din jurul nostru, nu au un sens pentru a exista acolo. Au in mod cert un sens si mi se pare foarte interesant sa stiu asta si astfel ajung sa ma bucur atat de mult de toti cei din jurul meu, si uneori simt ca ii iubesc cu adevarat pe toti. Ca i-as putea lua in brate si sa le spun cat de fericita sunt ca sunt acolo.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu